Boala
Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă
a creierului care
apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce
în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului, cu pierderea
capacităților intelectuale ale individului și a valorii sociale a
personalității sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează
starea cunoscută sub numele de demență (din latină: demens).
Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise
pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de „boală Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de
psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie ("Lehrbuch der
Psychiatrie", 1911). Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la
persoanele în vârstă și a devenit tot mai frecventă o dată cu creșterea longevității.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență la
persoanele în vârstă și reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de
demență. Pentru țările europene se estimează că la persoanele în vârstă de 65 de ani
frecvența bolii Alzheimer este de ca. 2-3 %, la vârsta de 70 de ani 3%, la 75
de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. Într-un studiu recent denumit "PAQUID"
efectuat în Franța, s-a constatat că 17,8% din persoanele trecute de 75 de
ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o formă înrudită de demență. In România sunt aproximativ 250.000 de bolnavi de Alzheimer.
În cazul unui debut precoce, înainte de vârsta de 65 de
ani - ca în cazul princeps al lui Alzheimer - se folosește termenul de "demență
presenilă", cazurile apărute tardiv, la persoane în vârstă de peste 70
de ani, corespund noțiunii mai vechi de "demență senilă".
De asemenea, printre factorii de risc se
regăsesc: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fibrilația atrială,
fumatul, obezitatea, sedentarismul, traumatismele cranio-cerebrale (chiar și
cele minore, mai ales dacă sunt repetate) şi poluarea. La toate acestea se
adaugă lipsa interacțiunilor sociale, depresia şi factorul genetic. Tulburări
ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua
decizii.
Simptome cognitive
Tulburări de
memorie: dificultatea de a-și reaminti informații anterior învățate și
imposibilitatea de a acumula informații noi. Primele care se pierd sunt
evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
·
Tulburări de
vorbire: bolnavul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru noțiuni simple.
·
Incapacitatea de a
efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul "nu mai
știe" cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia etc.
·
Imposibilitatea de
a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale.
·
Tulburări ale
funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua
decizii.
·
Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială, pierderea
inițiativelor.
·
False recunoașteri:
la început dificultate în recunoașterea fizionimiilor cunoscute, urmată de
identificări eronate, care pot provoca stări de anxietate.
Demența vasculară
Putem discuta despre demența vasculară în situațiile în care
simptomele apar datorită întreruperii aportului de sânge la nivel cerebral, din
diverse cauze (vasoconstricție și vasoconstricție severă).
Demența vasculară se manifestă printr-un accident vascular
cerebral major sau poate fi o consecința a ischemiei minore care s-a repetat.
În cazul în care alimentarea cu sânge a unei zone a creiereului nu se realizează
intr-un mod adecvat din cauza deteriorării vaselor, atunci neuronii vor muri în
absența elementelor nutritive.
Din cauza hipertensiunii arteriale a dibetului zaharat sau a
nivelului ridicat de colesterol se deteriorează vasele de sânge, ajungându-se
la îmbolnăvirea acestora, iar pacientul devine predispus la accident vascular
cerebral (stroke), posibilitatea de a dezvolta forma vasculară a demenței fiind
foarte mare în această situație.
La barbații de peste 70 de ani și la fumatori apariția bolii
este mai frecventă.
Cum se distinge demența vasculară de Alzheimer?
Demența vasculară, comparativ cu boala Alzheimer se declansează
brusc, iar starea pacientului se înrăuțește constant. După o agravare bruscă,
simptomele bolii dispar într-o oarecare măsură, dar, după câteva luni sau ani,
poate fi urmată de un alt accident vascular cerebral, astfel încă boala poate
devine acută.
În acest stadiu al bolii, discernământul nu este afectat, iar
personalitatea pacientului nu suferă modificări semnificative.
De asemenea, pierderea memoriei, precum și dezorientarea
spatială și temporară reprezintă caracteristici ale demenței vasculare.
Datorita faptului că pe data de 21 septembrie este ziua
alzheimerului, Danube Center oferă o testare gratuită a organismului pentru
locuitorii județului Galati. Aceasta include
testarea mai multor organe si, de asemenea, se măsoară starea vaselor sanguine
de la nivel cerebral, determinând factorii care influențează dezvoltarea demenței
vasculare.
Pentru testarea gratuită vă puteți programa la numărul de
telefon 0745869678 sau pe adresa de mail info@danube-center.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu